ACASĂ

Comuna Glogova aparține județului Gorj și este situată în extremitatea vestică a acestuia, pe minunata Valea Motrului, pe coordonatele georgrafice: 44°55’ latitudine Nordică și 22°54’ longitudine estică.

Altitudinea maximă este de 389 m, atinsă în Vârful Ascuțitul, iar minima este de 210 m, în valea Motrului. Vecinii comunei sunt: la Nord, Baia de Aramă, prin satul Negoiești; la Est, comunele Godinești și Ciuperceni; la Vest, Comuna Bala, prin satele Comănești și Crainici; la Sud, Comuna Cătunele.

Suprafața totală a comunei este de 4210 ha (teren agricol și neagricol): teren agricol – 1377 ha, teren neagricol – 2833 ha. Teritoriul comunei noastre este situat în zona colinară din Nord-Vestul Olteniei, la limita de trecere dintre Dealurile Subcarpatice (dealul Negoiești) și Podișul Getic (Piemontul Getic), ocupând limita nordică a „Platformei Jiului” și o fâșie îngustă din Podișul Mehedinți.

Comuna Glogova este așezată pe Valea Motrului, în continuarea unui mic defileu al râului Motru, în lungime de 1900-2000 m, începând de la Apa Neagră și până la locul numit Cheia Glogovei, defileu numit chiar Cheia Glogovei.

Satele componente ale comunei sunt așezate pe „terasele” de pe stânga și dreapta Motrului.  Pe terasele estice, începând de la nord la sud, întâlnim satele: Cămuiești, Glogova, Iormănești și Olteanu; pe terasele din vest sunt așezate satele Boghicești și Clesnești.

Formele de relief întâlnite în arealul nostru sunt cele caracteristice Piemontului Getic. Privit de sus, de pe Dealurile înalte ale satului Comănești (altitudine 333 m) teritoriul actual al comunei Glogova apare sub forma unei văi care se lărgește de la nord la sud, Valea Motrului formând Dealurile estice din stânga râului Motru, și Dealurile Vestice din dreapta acestui râu. Pantele dealurilor sunt brăzdate de numeroase văi de eroziune, orientate spre Valea Motrului.

Din punct de vedere hidrografic comuna Glogova aparține rețelei hidrografice a Jiului, cu izvoare în Munții Carpații Meridionali (Godeanu și Parâng) având ca afluenți principali râurile Motru și Gilort. Teritoriul comunei este străbătut de la nord la sud de râul Motru, care udă Lunca Motrului pe o lungime de aproximativ 11 km.

Vegetația localității Glogova se situează în „zona de pădure”, în primul său Etaj, etajul Stejarului, cuprinzând specii de stejar și păduri de gorun, iar la partea superioară un etaj de amestec stejar-fag. La baza Dealurilor Estice, întâlnim păduri tinere de salcâm; acest etaj se întinde până la altitudinea de 270-280 m.

Glogova și satele ei componente (Cămuiești, Iormănești, Olteanu, Clesnești, Boghicești) a fost și continuă să fie o vatră economico-socială, istorică și spirituală.

Satul Glogova a fost reședința-matcă a marii familii a Boierilor Glogoveni, până la sfârșitul secolului al XIX-lea a reprezentat din punct de vedere administrativ – cu mici intermitențe – comuna Glogova, parte integrantă până în 1968 a județului Mehedinți, iar după această dată a intrat în componența județului Gorj. Atestarea documentară a satului Glogova s-a realizat printr-un hristov din 10 mai 1537, prin care Domnitorul Țării Românești Radu Paisie, un fiu nelegitim al domnitorului Radu cel Mare, întărește lui Drăghici ocină în satul Glogova. În legătură cu originea cuvântului Glogova au fost vehiculate mai multe păreri, din care reținem explicația lingvistică dată de academicianul Iorgu Iordan, care a stabilit etimologia numelui Glogova în cuvântul slav „Glog”, care este numele vechi al arbustului numit de către localnici azi „păducel” (arbust cu ramuri spinoase și frunze penat-lobate).

Cămuiești – a fost un sat de moșneni, așezat în partea de nord a comunei Glogova, pe terasa mai ridicată de pe malul stâng al râului Motru. Numele vechi al acestei așezări de moșneni a fost Ciucelul, sat atestat în anul 1626 și devenit Cămuiești din 1845.

Iormănești este situat în partea de sud a satului Glogova și în nordul satului Olteanu, pe o terasă de pe malul estic al râului Motru. În acest sat se află centrul civic al comunei Glogova, care beneficiază de o primărie nouă, modernă.

Cleșnești este așezat pe malul drept al râului Motru, pe o terasă mai înaltă, care protejeză satul de inundațiile de primăvară și toamnă ale bătrânului râu. A fost atestat ca sat în 1622, dar toponimicul Clășnești, cu referire la moșie, apare într-un document vechi din 1483 al lui Vlad Călugărul. A fost un sat de moșneni – cultivatori agricoli liberi, numiți în hrisoave și megiași.

Satul Olteanu este situat la limita de sud a comunei Glogova, pe o terasă mai joasă a Râului Motru. Prin acest sat, comuna Glogova se învecinează cu comuna Cătunele, județul Gorj.

În unele documente ale secolului al XIX-lea, pe lângă cătunele principale ale comunei noastre, au fost menționate niște cătune mai mici, considerate „mahalale” ale Glogovei, precum: Boghicești, Cocârlani, Răcănei, Bratea.

Astăzi, satele de bază ale comunei noastre sunt aceleași cu cele menționate în Legea nr.2 /1968 privind organizarea administrativă a teritoriului RSR: Iormărești, Cămuiești, Cleșnești, Glogova, Olteanu.

Comuna continuă să poarte numele satului cu rezonanță istorică, economică și culturală, Glogova.

Mai multe multe date și informații puteți găsi în Monografia „GLOGOVA, vatră de istorie, de dăinuire și credință”.